TIFF aniversează 20 de ani cu o nouă ediție de vară, între 23 iulie și 1 august

Festivalul Internațional de Film Transilvania (TIFF) va celebra 20 de ani de existență cu o nouă ediție de anvergură, între 23 iulie și 1 august 2021, în Cluj-Napoca. 10 zile de vară cu filme în premieră, invitați și evenimente care vor puncta momente memorabile din cele două decenii de festival.

În 2020, TIFF a fost primul mare festival european care a avut loc fizic, în timpul pandemiei, la un asemenea nivel. Măsurile stricte implementate de echipă au făcut ca cei 45.000 de participanți să urmărească filme în aer liber, în deplină siguranță, în 14 locații din Cluj și din împrejurimi, locații în care echipa intenționează să revină și în 2021.

În pregătirea ediției aniversare, echipa festivalului a lucrat de la început cu două scenarii: primul lua în calcul revenirea la perioada obișnuită pentru TIFF, datele anunțate inițial fiind 28 mai – 6 iunie, iar cel de-al doilea miza pe faptul că evoluția pandemiei va permite reluarea proiecțiilor în formula de anul trecut. Contextul actual și informațiile oferite de autorități au determinat datele finale pentru TIFF 2021: 23 iulie – 1 august.

Se lucrează la o ediție mixtă, cu proiecții în aer liber, dar și în interior (dacă o va permite contextul, în limita capacității stabilite de autorități), cu speranța că normele privind organizarea evenimentelor publice în aer liber se vor alinia celor din majoritatea țărilor europene, unde numărul de persoane admis urcă la 1000 sau mai mult. Măsurile de siguranță vor fi, ca și anul trecut, prioritare.

„În 2002, TIFF s-a născut în ciuda tuturor condițiilor de atunci, într-o țară cu o industrie cinematografică în amorțire, în care sălile de cinema se goleau și se închideau. Nimic nu a fost obișnuit în evoluția noastră ca festival, deci nici aniversarea de 20 de ani nu avea cum să fie altfel decât specială. Ne dorim să rememorăm alături de cât mai mulți cu fani, prieteni și invitați dragi ai TIFF-ului momentele grozave pe care le-am trăit în aceste decenii. Am optat pentru cea mai sigură variantă în care putem s-o facem.”, declară Tudor Giurgiu, președintele TIFF.

„E ușor să fii nostalgic la 20 de ani de la nașterea TIFF-ului. Avem suficiente motive să privim înapoi cu mândrie și să celebrăm clipe, oameni și filme esențiale din istoria festivalului - și cu siguranță o vom face. E mai greu să privești înainte într-un moment în care experiența cinematografică așa cum o știm e serios afectată - dar la fel stăteau lucrurile și acum 20 de ani. Și iată-ne aici, cu aceeași determinare de a crea un eveniment relevant, atractiv, educativ și performant pentru toți cei care tânjesc după vibrația unei experiențe colective. Cu filme proaspete și proiecții aniversare, inițiative de dezvoltare pe termen lung și clipuri din arhiva festivalului, cine-concerte, expoziții, albume de colecție, dar și locații inedite pe harta unui oraș aflat într-o continuă reinventare, TIFF.20 își propune să ofere nu doar o ediție-vaccin și un eveniment memorabil, ci și speranța redobândirii unei normalități aproape pierdute”, adaugă directorul artistic Mihai Chirilov.

Ca și anul trecut, o selecție de filme va putea fi vizionată online, pe platforma de streaming TIFF Unlimited (unlimited.tiff.ro). Surprizele acestei ediții vor fi anunțate pe parcursul următoarelor luni. Între timp, înscrierile filmelor continuă până pe 1 martie: https://vp.eventival.com/tiff/2021.

Regulamentul poate fi consultat aici: https://tiff.ro/content/regulament-tiff20

Video making of TIFF 2020

***

Ne puteți urmări pe:

tiff.ro | FB: TransilvaniaIFF | Instagram | Youtube 

Filme oricând și oriunde pe teritoriul României, pe TIFF Unlimited: unlimited.tiff.ro.

***
Festivalul Internațional de Film Transilvania este organizat de Asociația pentru Promovarea Filmului Românesc și Asociația Festivalul de Film Transilvania.

Actrița Ángela Molina - Premiul Goya de Onoare 2021, în trei lungmetraje difuzate luna aceasta de Institutul Cervantes

Institutul Cervantes din București inițiază programul cultural pe anul 2021 cu seria de proiecții de filme dedicate uneia dintre actrițele reprezentative ale cinematografiei spaniole, Ángela Molina, a cărei carieră strălucitoare va fi încununată cu Premiul Goya de Onoare în cadrul ediției de anul acesta a prestigioaselor premii spaniole. În perioada 12-28 februarie, în fiecare vineri, începând cu ora 21:00, timp de 48 de ore, gratuit, pe canalul de Vimeo al Institutului Cervantes, cinefilii o vor putea vedea pe actriță în trei dintre cele mai importante filme din cariera ei: La Sabina/Sabina,La mitad del cielo/Jumătatea cerului și Las cosas del querer/Lucrurile iubirii.

Ángela Molina este una dintre actrițele remarcabile ale cinematografiei spaniole. Cariera ei a început în plină Tranziție Spaniolă și continuă până în prezent, cu un parcurs cinematografic ce cuprinde numeroase participări în filme internaționale, între care colaborarea cu Buñuel a fost punctul de pornire și de afirmare. Academia de Arte și Științe Cinematografice din Spania îi va decerna anul acesta, în cadrul ceremoniei de pe 6 martie, Premiul Goya de Onoare pentru „recunoașterea carierei excepționale a acestei colege atât de iubite de noi toți pentru autenticitatea, talentul ei incontestabil și speciala ei sensibilitate”.

Ángela Molina are una dintre cele mai longevive cariere, cu o filmografie extinsă de aproape o sută de filme realizate de marii regizori ai cinematografiei spaniole. S-a născut la Madrid în 1955, într-o familie de artiști, fiind al treilea dintre cei opt copii ai lui Antonio Molina și Ángela Tejedor și sora actorilor Miguel, Paola și Mónica Molina. A studiat balet clasic, flamenco și artă dramatică la Școala Superioară din Madrid și a debutat în film la vârsta de nouăsprezece ani în No matarás(1975) și No quiero perder la honra (1975), iar faima internațională i-a fost adusă de interpretarea personajului Conchita din Acest obscur obiect al dorinței (1977) de Luis Buñuel.

De-atunci, timp de mai bine de patru decenii, actrița a jucat în numeroase filme realizate de mari regizori spanioli, europeni și latino-americani. Pentru rolurile sale remarcabile a fost distinsă cu premii prestigioase, precum Premiul Național de Film, Medalia de Aur pentru Meritul în Arte Frumoase, Cochilia de Argint la Festivalul de la San Sebastián, printre multe altele. A colaborat de mai multe ori cu regizori precum Jaime Chávarri, în filmele A un dios desconocido (1977), El río de oro (1986) sau Las cosas del querer (1989), cu Manuel Gutiérrez Aragón, în El corazón del bosque(1979), Demonios en el jardín (1982) și La mitad del cielo (1986); printre rolurile remarcabile, se numără cele din Lola (1986), în regia lui Bigas Luna, Los restos del naufragio (1978), ¡Oh cielos! (1995), regizate Ricardo Franco, Carne Trémula (1997) și Los abrazos rotos (2009), semnate de legendarul Pedro Almodóvar.
 
Program:
12 februarie: La Sabina /Sabina (Spania/Suedia, regia: José Luis Borau, 1979)
19 februarie: La mitad del cielo/Jumătatea cerului (Spania, regia: Manuel Gutiérrez Aragón, 1986)
26 februarie: Las cosas del querer/Lucrurile iubirii (Spania, regia: Jaime Chávarri, 1989)
 
La Sabina/Sabina
Michael este un scriitor englez care se mută într-un oraș din Spania pentru a fugi de propria-i viață. El decide să cerceteze viața unui călător care ar fi trăit în secolul al XIX-lea, deoarece se spunea că ar fi fost ucis de o femeie-balaur, cunoscută sub numele de La Sabina. Pornind de la poveștile călătorilor englezi din Spania secolul al XIX-lea care străbăteau țara în căutarea misterelor acesteia, filmul ne poartă într-o lume stranie, în care încă persistă o anumită mitologie despre femei, un amestec de culoare locală și perspectiva străinului care se perindă printr-un mic sat andaluz. Această enclavă ne este oferită ca o temă recurentă abordată de regizorul José Luis Borau dintr-o perspectivă nouă și diferită față de cinematografia spaniolă de până atunci. Filmul este o coproducție cu Suedia și o prezintă în rolul Pepei pe tânăra Ángela Molina, alături de Ovidi Montllor, într-o distribuție care îi confirmă locul în cinematografia europeană și internațională, loc pe care îl confirmase deja cu doi ani mai devreme grație colaborării cu Luis Buñuel.

La mitad del cielo/Jumătatea cerului

După Războiul Civil, Rosa, o femeie frumoasă și harnică, se îndrăgostește nebunește de un ascuțitor de cuțite care, în timp, se dovedește a fi un escroc. După ce rămâne  văduvă, emigrează la Madrid împreună cu fiica ei și începe să lucreze ca asistentă medicală în casa lui Don Pedro, un influent negustor de alimente. 

Manuel Gutiérrez Aragón este un regizor-cheie în cariera Ángelei Molina, protagonistă în mai multe dintre filmele pe care le-a realizat în anii tranziției, precum Camada negra (1977), El corazón del bosque (1979) și Demonios en el jardín (1982). Acțiunea filmului se concentrează pe traseul unei călătorii dinspre nordul Spaniei spre capitală, iar sensibilitatea feminină este firul călăuzitor al poveștii unei femei pe care Ángela Molina o interpretează cu naturalețea care dezvăluie complexitatea personajelor pe care actrița obișnuiește să le joace.
 
Las cosas del querer/Lucrurile iubirii
La sfârșitul Războiului Civil, un cântăreț homosexual, un pianist și prietena lui se reunesc pentru a forma un grup care va deveni faimos și va înregistra succes în întreaga Spanie. Cariera lor strălucită îi va duce înapoi la Madrid, unde vor cunoaște cele mai grele momente ale lor; aristocrația capitalei, plictisită și în căutarea unor emoții puternice, nu iartă și se întoarce împotriva lui Mario din pricina orientării lui sexuale, în timp ce mama Pepitei conspiră să o despartă pe aceasta de iubitul ei pianist.
Readucerea în atenție a cântecului popular spaniol copla (și a imaginarului său materializat în musicalurile populare spaniole din anii 1930 și 1940) ar fi fost imposibilă fără acest film, cu Ángela Molina și Manuel Bandera în rolurile cântăreților, într-o interpretare de mare finețe. Alături de evocarea universului cântecelor, filmul prezintă și culisele acestei lumi, introducând o aluzie la subversiunea ei morală și sexuală, dar și la trista ei eclipsare în perioada postbelică.

Calatorie in Viena imperiala si Seara de jazz

Într-o perioadă în care călătoriile sunt doar de ordinul visului, Orchestrele și Corurile Radio România vă propun două ”călătorii muzicale”, sub forma a două concerte ce vor fi transmise LIVE de la Sala Radio.
 
Miercuri, 10 februarie (19.00), vă invităm să vă ”îmbarcați” în prima călătorie, către Viena sec. XVIII și începutului de sec. XIX, prin concertul Mozart/Schubert propus de ORCHESTRA DE CAMERĂ RADIO. Evenimentul se va derula sub bagheta dirijorului CRISTIAN OROȘANU, care a fost aplaudat în compania unor ansambluri celebre, cum ar fi Orchestre de Paris, Orchestre Nationale Bordeaux-Aquitaine sau Deutsche Symphonie Orchester Berlin, pasiunea sa pentru muzică îndreptându-se atât către repertoriul simfonic cât și către lumea operei. În prezent este dirijorul permanent al Filarmonicii din Brașov și al Kameratei Kronstadt, ansamblu al cărui fondator este.
Veți avea ocazia să îl ascultați pe VALENTIN ȘERBAN, singurul violonist român calificat în semifinala Concursului Internațional ”George Enescu”, ce va avea loc în primăvara acestui an. Valentin Șerban este membru al orchestrei Les Dissonances din Paris și al Orchestrei Române de Tineret. Absolvent al cursurilor de Master la Kunstuniversität în Graz (Austria), sub îndrumarea violonistei Silvia Marcovici, Valentin Șerban a susţinut numeroase concerte şi recitaluri atât în România, cât și în Franţa, Austria, Germania, Danemarca, Polonia, Spania, Belgia ș.a. 

În evenimentul transmis de la Sala Radio, acesta va interpreta Concertul nr. 5 pentru vioară și orchestră de Mozart. Seara se va încheia cu Simfonia nr. 2 de Schubert. 

Evenimentul va fi preluat LIVE, în parteneriat, și pe pagina oficială de Facebook a Forumului Cultural Austriac.
 
Joi, 11 februarie (19.00) este rândul iubitorilor de JAZZ să se bucure de o ”călătorie” printre câteva dintre cele mai apreciate hit-uri românești de pop-rock sau folk, prezentate publicului într-o nouă versiune inedită, cu sonorități de jazz! 

Sub titlul ”ROMANIAN HITS” veți asculta șlagăre ca “Vine o zi” (Holograf), ”Banii” (Partizan) , ”Cântec de leagăn” (Horia Moculescu), ”Țara lui Pește” (Vunk), ”Trurli” (Vasile V. Vasilache), ”Vorbe” (Laurențiu Duță), ”Perfect” (Timpuri Noi), ”Dor de viață” (Aura Urziceanu). Aranjamentele muzicale ale pieselor sunt semnate de George Natsis.
Pe scena Sălii Radio vor urca George Natsis – pian, Sebastian Burneci – trompetă, Paolo Profeti - saxofon alto, Eugen Mamot - saxofon tenor, Radu Florian – trombon, Adrian Flautistu – contrabas,  Laurențiu Zmău – baterie și Adrian Cojocaru – percuție.
 
Cele două concerte sunt transmise LIVE pe calea undelor - pe toate frecvenţele Radio România Cultural şi Radio România Muzical - și în streaming live pe Internet, pe site-urile www.radioromaniacultural.ro și www.romania-muzical.ro și pe paginile de FACEBOOK Orchestrele și Corurile Radio și Radio România Muzical.
 
Pentru alte informaţii legate de Orchestrele şi Corurile Radio vă rugăm să consultaţi site-ul www.orchestreradio.ro.

Premieră online „Gemma Habibi” de Robert Prosser, performance realizat în coproducţie de Forumul Cultural Austriac Bucureşti şi Teatrul German de Stat Timișoara

Bătaia e ruptă din raiul fricii. Controlată sau nu, violenţa este, adesea, şi refugiu şi un mijloc de afirmare pentru tinerii care nu-şi mai găsesc locul în comunităţile din care fac parte. Coproducţie a Forumului Cultural Austriac Bucureşti şi a Teatrul German de Stat din Timişoara, performance-ul „Gemma Habibi” a fost creat de romancierul şi performerul Robert Prosser, alături de bateristul Lan Sticker, pentru tinerii - şi publicul adult în general - care se simt izolaţi şi trăiesc cu sentimentul că relaţiile sociale dintr-un oraş multicultural contemporan le scapă de sub control. Spectacolul va fi prezentat în premieră naţională online, cu subtitrare în limba română, pe 14 februarie, între orele 18.00 şi 24.00, pe site-ul Forumului Cultural Austriac Bucureşti, urmând ca Teatrul German de Stat din Timişoara să îl difuzeze, la rândul său, în luna martie. Proiectul se desfăşoară în cadrul programului #PerformingAustria al Forumului Cultural Austriac Bucureşti.
 
Spectacolul va putea fi vizionat aici – https://bit.ly/GemmaHabibiOnlineRo
 
Performance care îmbină jocul performerilor cu „slam-poetry” (recitare), boxul, rap-ul și percuţia, „Gemma Habibi” a fost înregistrat pe 18 octombrie 2020, la Sala mare a Teatrului German de Stat din Timişoara, cu ocazia primei colaborări între această instituţie şi Forumul Cultural Austriac Bucureşti. Punctul de plecare al performance-ului „Gemma Habibi” este romanul omonim, publicat de Robert Prosser în 2019 (Ed. Ullstein). Considerat de critică ca fiind un „portret necruţător al timpului nostru”, textul surprinde câteva zile din existenţa lui Lorenz, un tânăr care se antrenează pentru campionatele european şi mondial de box. Experienţa ringului îl pune în faţa unor alegeri de gândire şi de viaţă în ceea ce priveşte prietenia, angajamentul faţă de o cauză, competiţia, acceptarea altor culturi şi, mai ales, a propriei identităţi într-o lume în schimbare. Oameni şi idei spuse şi nespuse se întâlnesc şi se măsoară într-un ring de box, într-o înfruntare corp la corp, tensionată de cuvinte şi de ritmul percuţiei.
 
„O combinație neobișnuită de literatură și muzică, în care respiraţia şi limbajul ritmează, sacadează, interpretează; percuția este o demonstraţie de virtuozitate și improvizație. Un spectacol dens, intens, despre obsesie, angajament și plecare – şi despre experiența excepțională pe care doar un ring de box o face posibilă”, explică performerul şi romancierul Robert Prosser.
 
„’Gemma Habibi’ vorbeşte despre temerile noastre cele mai ascunse, pe care nu le împărtăşim decât cu greutate, şi o face, într-un mod cu totul original, prin însăşi maniera în care a fost creat acest spectacol – provocându-şi autorul însuşi. Nu este un lucru obişnuit ca un romancier să-şi adapteze, să-şi pună în scenă şi să-şi joace propriul text într-un performance care nu are nimic de-a face cu o lectură literară teatralizată. Privind şi ascultând uiţi că pe scenă se află un scriitor şi nu un actor, ceea ce face ca reuşita sa să fie unică în peisajul teatral austriac. Suntem foarte încântaţi că reuşim să aducem în faţa publicului român una dintre cele mai interesante variante ale acestui spectacol, mulţumită unui excelent parteneriat cu Teatrul German de Stat din Timişoara”, spune Thomas Kloiber, directorul Forumului Cultural Austriac.
„Ne-a bucurat foarte mult această propunere a Forumului Cultural Austriac deoarece spectacolul atinge o tematică stringentă în actualul context mondial. Pe de altă parte, performance-ul ’Gemma Habibi’ ridică întrebări care ţin de misiunea socială a teatrului, mai ales în această perioadă a pandemiei – ce subiecte abordăm, care sunt interesele publicului, ce soluţii găsim pentru a îmbina mai multe forme de expresie, unele inedite, pentru a ajunge cât mai aproape de spectator”, adaugă Ioana Iacob, directoarea interimară a Teatrului German de Stat din Timişoara.
 
Robert Prosser s-a născut în 1983 în Alpbach, Tirol, şi locuiește atât în oraşul natal cât și la Viena. Este un călător neobosit, preferând Asia, lumea arabă și Regatul Unit. Scriitor, artist, curator, a publicat printre altele romanele „Phantome” (Ullstein 2017) și „Gemma Habibi” (Ullstein 2019). Este deţinătorul mai multor premii și granturi, între care şi Lista lungă a Premiului German de Carte (2017). www.robertprosser.at
 
Născut în 1995 în St. Jakob im Rosental / Šentjakob v Rožu (Carintia), Lan Sticker face muzică de foarte tânăr. Din 2016, studiază percuție de jazz la universitatea privată Anton Bruckner din Linz. Cântă cu artişti cunoscuți (de ex. Skúli Sverrisson, Peter Herbert, Primus Sitter și Tonč Feinig) și a lansat deja câteva albume cu mai multe trupe (printre care Delta Concept, Kafra și Jade&Gold).
 
„Gemma Habibi” (2020 – 41’35’’)
Un performance de şi cu Robert Prosser şi Lan Sticker
Cu participarea actorilor Olga Török şi Richard Hladick
Imagine, montaj, regia video şi subtitrare – Ovidiu Zimcea
 
Informaţii în timp real - https://www.facebook.com/events/168756578090225

Mirrors of Brancusi

În perioada 10 – 24 februarie are loc la Muzeul Național al Țăranului Român expoziția multimedia Mirrors of Brâncuși, un proiect care urmărește să surprindă esența sculptorului român printr-o serie de instalații și de experiențe bazate pe opera lui Constantin Brâncuși. Proiectul este organizat de Fundația Art Production, Centrul de Resurse pentru Cetățenie Activă și Christian Westblink, cu sprijinul JTI și Muzeul Național al Țăranului Român.
 
Mirrors of Brâncuși dorește să lase oamenilor o amprentă mai puternică și mai concretă asupra a cine a fost Brâncuși, dar și o raportare la alte concepte și definiții, mai apropiate de esența omului și artistului Brâncuși.
Abordând noi tehnologii și reinterpretând opere cunoscute și mai puțin cunoscute ale artistului, expoziția este o prezentare dinamică a unor întâmplări din viața artistului, relațiile sale cu alți artiști din vremea lui, precum și trăsături de caracter despre care se vorbește prea puțin. La finalul experienței, vizitatorul va reuși să capteze informația, dar și noi concepte despre sculptor.
 
Proiectul a pornit de la o cercetare făcută pe un grup de oameni de vârste și ocupații diferite, dar care a cuprins aceleași concluzii – ceea ce mentalul colectiv și-a însușit despre Brâncuși e diferit față de ceea ce a vrut în esență să transmită artistul. Pentru a schimba direcția, creatorii proiectului au mers pe ideea de interactivitate și de implicare a tehnologiei în procesul de creație.
 
“Ca să gândim acest proiect, am mers pe un fir logic în care am pus cap la cap conceptele pe care se bazează opera lui Brâncuși și nevoile publicului, felul în care acesta interacționează cu o informație și cum o asimilează el. Am ajuns astfel la Mirrors of Brâncuși, un proiect-oglindă, în care oamenii nu doar că sunt puși față în față cu creația lui Brâncuși, dar sunt invitați să se pună în locul unor opere ale artistului, ajungându-se astfel la o analiză a propriilor emoții și sentimente dintr-o postură nouă. Prin acest proces de a te identifica și de a empatiza cu celălalt, vizitatorii vor avea o imagine mai clară asupra a ceea ce și-a propus Brâncuși prin opera lui. Verticalitate, complexitate ascunsă în linii simple, emoție și reîntoarcere către sine – asta veți descoperi în cadrul expoziției Mirrors of Brâncuși” spune curatorul expoziției, Silvana Dulamă-Popa. 
 
Expoziția dispune de o scenografie amplă, în care vizitatorul va putea experimenta cum e să fii parte dintr-o operă a lui Brâncuși, se va oglindi într-o interpretare a unui modul în mărime naturală al Coloanei fără Sfârșit și se va bucura de un scurt film dedicat vieții inventatorului sculpturii moderne, cu informații concise și alese cu grijă. Echipa de creație este formată din Silvana Dulamă-Popa (curator), Diana Miroșu (scenograf), Alin Popa (design lumină), Zoli Toth (muzică), Dilmana Yordanova și Ovidiu Eftimie (video), Iulian Dinu (foto).
 
Proiectul se desfășoară în mai multe spații, prima expoziție fiind la București, la Muzeul Național al Țăranului Român, sala Irina Nicolau, în perioada 10 – 24 februarie. Expoziția va putea fi vizitată de marți până duminică în intervalul 10:00 – 18:00.
 
Mirrors of Brâncuși este un proiect organizat de Fundația Art Production, Centrul de Resurse pentru Cetățenie Activă și Christian Westblink, cu sprijinul JTI și Muzeul Național al Țăranului Român.
 
Sprijinul financiar nerambursabil acordat pentru realizarea proiectului Mirrors of Brâncuși este de 947.646,45 lei, echivalentul a 195.653,24 Euro.

Brâncuși, în licitație, la București

Creație din repertoriul celui mai cunoscut artist român, Constantin Brâncuși, la București. Lucrarea "Le Crocodile" face parte din seria experimentelor de atelier realizate în plumb de celebrul sculptor și va fi scoasă la licitație, pentru prețul de pornire de doar 3.000 de euro, în ajunul Zilei Naționale Brâncuși, pe 18 februarie, în cadrul Licitației Artmark de Artă Postmodernă și Contemporană.
 
Făurită de Brâncuși în 1949, lucrarea provine din Fondul Brâncuși, colecția Alexandru Istrati și Natalia Dumitrescu. Opera este reprodusă în monografia "Brancusi", Pontus Hulten, fiind inventariată și inclusă în catalogul realizat de soții Istrati alături de Pontus Hulten, Director al Muzeului "Moderna" din Stockholm, în 1986. În 2010, opera a participat, alături de alte 3 piese, la expoziția organizată cu ocazia licitației Artcurial în 2010, la Paris. 
 
Tot Brâncuși semnează, în licitația din 18 februarie, și fotografia "Cap de fată (Premiere pierre directe)", realizată de marele artist în anul 1908. Este cunoscut faptul că una dintre marile sale "iubiri" a fost fotografia, iar instantaneele realizate de maestru constituie momente esențiale ale procesului său creativ. Astfel, Brâncuși ne face o invitație de a privi opera prin ochiul său. Fotografia din cadrul licitației are un preț de pornire de 5.000 de euro. 

Reamintim că 2018 a fost anul recordului absolut de piață al lui Brâncuși, al cărui bronz reprezentând portretul lui Nancy Cunard (La jeune fille sophistiquee) din 1928 s-a adjudecat la Christie’s SUA cu 62,8 milioane USD. Trendul de altminteri s-a construit treptat, tot în SUA, tot la Christie’s, o "Muză adormită" din bronz din 1913 adjudecându-se, cu un an înainte, în mai 2017, cu 51 milioane USD (raportat la o estimare, pe atunci contemporană, de 20-30 milioane USD, bizuită pe prețul de adjudecare în 2009 a sculpturii "Madame L.R." din colecția Pierre Berge). Unicitatea lui Brâncuși, bornă definitorie pentru sculptura modernă, precum și raritatea sa în piața internațională de artă continuă să fie argumentele convingătoare pentru continuarea aceluiași trend de creștere a cotației, așteptările fiind ca o următoare piesă puternică să stabilească un nou record, eventual în preajma pragului de 100 de milioane USD, atins numai de titanii universali ai artei moderne și contemporane, ce beneficiază de o recunoaștere absolută.

Prețuri excepționale au obținut și fotografiile realizate de Brâncuși, fie atelierului său parizian, fie unora dintre lucrările sale, pe care se străduia să le surprindă din unghiuri în care lumina, eclerajul, continuau finisarea sculpturii. Astfel reușește, la case mici de licitație, prețuri record precum cel pentru fotografia atelierului din 1930-1935, de 39 cm, adjudecată în iunie 2019 în Elveția de către Beurret&Bailly cu suma de 86 de mii de euro, ori pentru fotografia atelierului din 1928, de 29 cm, adjudecată în SUA de Swann Galleries, în octombrie 2018, cu 87 de mii de euro (ori o vedere din atelier, surprinzând țestoasa, cocoșii, pe regele regilor etc., din 1945, adjudecată în noiembrie 2019 de Christie’s la Paris cu 65 de mii de euro). Mult peste estimările casei este recenta vânzare a fotografiei realizate de Brâncuși în atelier, în 1924, cuplului de sculpturi "Muza adormită" și "Cocoșul", adjudecată, tot recent, în noiembrie 2019, de Christie’s Paris cu 150.000 de euro; și mai recent, îm martie a.c., Sotheby’s New York adjudecă o fotografie realizată în 1912 de Brâncuși "Muzei adormite", de 24 cm, cu 71 de mii de euro. 

Cele două creații realizate de Constantin Brâncuși pot fi admirate la Palatul Cesianu-Racoviță, de luni până vineri, în intervalul orar 10:00-20:00, iar ulterior licitate în cadrul Licitației de Artă Postmodernă și Contemporană, din 18 februarie, care va avea loc online pe Platforma Artmark LIVE. 

Vernisaj: Innocence, joi, 11 februarie

Ne bucurăm să vă invităm joi, 11 februarie, între orele 16.00 – 21.00, la Galeria Estopia, București, la vernisajul expoziției de grup Innocence, care prezintă lucrările a 8 artiști – Angela Bontaș, Lucian Brumă, Andrei Ciurdărescu, Andrada Feșnic, Juhos Sándor, Sergiu Laslo, Antonina Manda și Ada Muntean.

„În clipa când am încetat de a fi copii, am murit” – aceste cuvinte ale lui Brâncuși se află la originea temei expoziției, construită în jurul Cenușăreselor artei, mult prea adesea exilate la marginea, de (prea) multe ori considerată desuetă, a discursului artistic – inocența, candoarea, ingenuitatea.

Articulată pe un concept dual, care aduce împreună deopotrivă imaginarul și reprezentarea stilistică a inocenței, în diverse registre, unele contradictorii, și departe de a-și propune să rezolve ambivalențele implicite, expoziția se prezintă ca un fel de succesiune de „mostre de candoare”. Asemeni vitrinelor care compun Muzeul Inocenței construit de Orhan Pamuk la Istanbul, pornind de la propriul roman - o dovadă cât de poate de clară că ficțiunea poate construi realitatea cărămidă cu cărămidă! - fiecare lucrare selectată are propria ei „poveste inocentă”.

De la simularea desenului copilului realizată de Angela Bontaș în Micul Prinț („micul prinț nu e blond, spune artista, sunt eu, ești tu...”), la grădina solar-utopică din picturile lui Andrei Ciurdărescu, unde naturalul și artificialul se confundă într-un seducător joc de perspective, la candoarea duplicitară din lucrările lui Sergiu Laslo sau la narațiunile vizuale ale figurii și umbrei, elaborate de Lucian Brumă, până la manifestul supremației chipului ca depozitar al „porilor sufletului” din picturile hiperrealiste ale Antoninei Manda, diferența între aceste declinări ale „reprezentării inocente” ține de imaginarul fiecărui artist în parte. Dar fulgurațiile „spațiilor fericite” sunt contrapunctate și de zone obscure, în care sfârșitul dureros al inocenței e presimțit sau a avut loc deja, așa cum se întâmplă în corporealitățile incerte ale Adei Muntean, atinse de o nepotolită foame de metamorfoză, în rafinata reverie subacvatică a Andradei Feșnic, care trimite la un subtil dialog cu Emir (Kusturica) și René (Magritte) sau în tulburătoarele reprezentări inanimate – un fel de naturi statice ale erei post-inocente – ale lui Juhos Sándor.
 
***
Angela Bontaş s-a născut în 1972, trăiește și lucrează la București. Cu studii de sculptură şi scenografie la Universitatea de Arte din Bucureşti, este interesată de pictură, desen, instalaţie şi performance. Are o afinitate specială pentru pictura în maniera desenului copilului, din convingerea că doar privirea inocentă ne poate salva de la deformarea percepţiei asupra realităţii. A fost membru fondator al grupului Rostopasca, împreună cu Nicolae Comănescu, Dumitru Gorzo și Alina Pențac și, ulterior, cu Alina Buga, Florin Tudor și Mona Vatamanu, alături de care a expus, între 1997 și 2001, atât în țară, cât și în Franța, Cehia, Germania, Italia și Statele Unite. În 2011 a fost invitată să expună la ARTOP Galerie, Lille, Franța. A participat la numeroase expoziții de grup, între care, în ultimii ani, Liberté, Egalité, Sororité, Atelier 35, EA – Exerciții afective, Galeria Galateca, Pudendum Femininum, Alert Studio Gallery, București, în 2020; Ex Catedra Masculum și Torid, la Arthub, București, în 2019; Măcinat, Muzeul Literaturii Române, București, 2018; War Correspondence, Bucharest Art Week, Palatul Știrbei, București, în 2017.

Lucian Brumă s-a născut în 1976 la Bârlad, unde locuiește și lucrează. A studiat pictura la Universitatea Națională de Arte George Enescu din Iași, unde a obținut licența și masteratul. În prezent este doctorand al Universității Naționale de Arte din București. No(w) Filters for Memory, Estopia Art Gallery, București, 2020, Mărturii ale unei vieți netrăite, Borderline Art Space, Iași, 2017, Think about the Box, Galeria Aparte, Iași, Samādhi, Galeriile Nicolae Tonitza, Bârlad, 2016 și Reguli in afara jocului, World Bank, București, 2014 sunt câteva dintre expozițiile personale în care și-a prezentat lucrările. A participat la expoziții de grup la Galeria Estopia (Blurred Is the New ID), București, 2020; Salonul anual de artă ARTIS, 2019; Salonul de Desen, Accademia di Romania in Roma și Salonul Național de Artă Contemporană, MNaR, București, în 2018; Erotica, Galeria Pallady, Iași, în 2017; Niveluri de realitate, Galeria Aparte, Iași, 2015 ș.a.

Andrei Ciurdărescu s-a născut în 1984 la Orăștie, trăiește și lucrează la Cluj-Napoca.
În 2014 a obținut titlul de doctor în Arte vizuale la Universitatea de Artă și Design din Cluj. În 2015 a fost selectat pentru bursa postoctorală „Vasile Pârvan” la Accademia di Romania in Roma, unde a trăit și a lucrat timp de un an. „Ca o scenografie barocă, filtrată de lumina specifică picturii regionale, recompun pe pânză elemente și spații, într-o logică personală, apelând la paradox și utopie. Obiecte și personaje sunt reunite într-o logică a absurdului asemeni unei scenografii de teatru care speculează senzațiile, trăirile, fricile și misterul întâlnirilor dintre obiecte, public și artist”. A avut numeroase expoziții, atât personale cât și colective, între care: Il faut cultiver notre jardin, Centrul de Interes, Cluj-Napoca; Jeune Création Européenne Biennale, Hjoerring / Como / Paris, 2020; Icons of Utopia, Arthalle Gallery, București, 2019; Four Points of Enclosure, MATCA Art Space, Cluj-Napoca, 2018; Apocalypse after Conchita, A+Project Space, Cluj-Napoca, 2018; Io nel giardino, Boccanera Project Room, Trento, Italia, 2016; 4Spaces - Common Ground, Istituto Romeno di Cultura e Ricerca Umanistica, Veneția, Italia; 2016; Giardini splendore. Belleza ferita și Neomappa Roma la Accademia di Romania in Roma, 2015; Luc Tuymans în dialog cu Călin Dan, Fundația Culturală Spațiul Intact, Fabrica de Pensule, Cluj-Napoca, 2014; Vanguardias y periferias, La Neomudejar - Centro de Artes de Vanguardia, Madrid, 2014; Cutting Edge II, Muzeul de Artă Cluj-Napoca, 2013. Este lector universitar în cadrul Departamentului de Pictură al Universității de Artă și Design din Cluj-Napoca.
 
Andrada Feșnic s-a născut în 1987 la Cluj-Napoca, unde trăiește și lucrează.     
A studiat pictura la Universitatea de Artă și Design din Cluj-Napoca, unde a obținut licența în 2016 și masteratul în pictură în 2018. În 2015 a beneficiat de o mobilitate Erasmus la Central Saint Martins, University of the Arts London. În 2018, A+Space a găzduit expoziția sa personală, Aftermath, în cadrul Centrului de Interes, Cluj. A participat la numeroase expoziții de grup și proiecte internaționale, între care a realizat un performance în proiectul Performing the Unconscious, Freud Museum, Londra, în 2015. Între expozițiile personale se numără Not Natural, Galeria Estopia, București, 2020,  Fractured Realities II, Estopia Lugano și Fractured Realities I, Estopia București, în 2019. Pentru Andrada Feșnic, pictura echivalează cu un veritabil teren experimental definit de straturile suprapuse, de efectul de colaj pictural, de inovația cromatică și de descompunerea atent orchestrată a elementului figurativ.
 
Sergiu Laslo s-a născut în 1993 la Cluj-Napoca, unde trăiește și lucrează.           
A studiat pictura la Universitatea de Artă și Design din Cluj. Galeria Estopia a prezentat prima sa expoziție personală, Lighting Grey, București, 2019, urmată de Stolen Moments, Estopia Lugano, 2020. A participat la numeroase expoziții de grup, între care, în 2018, Paintings and Jewelry, Wine Notes, Cluj; Rebellive Art/Conscious, A fashion-infused Art Zine, Budapesta; Eu nu emit carbon, Halucinarium – Triaj creativ, București; Close Encounters of the Ninth Kind, City Art Space and Double Tree by Hilton Cluj. În 2017 și-a prezentat lucrările, între altele, la Going East, Institutul Cultural Român, Londra; Bombastic Cultural Space and Workshop Launloc, Cluj; DIY (Do It Yourself), Spațiul Cultural Gara Mică, Cluj-Napoca.
 
Juhos Sándor s-a născut în 1974 la Cluj-Napoca, unde locuiește și lucrează.      
„Toți artiștii sunt nebuni, iar noi nu vrem nebuni în casa asta”: în fața unui astfel de ultimatum descurajant, Sándor a urmat inițial liceul de electrotehnică, a fost legător de cărți la Imprimeria Ardealul la începutul anilor ’90 și a obținut chiar și de o diplomă de sudor / tinichigiu înainte de a-și găsi un drum în artă. Anii 2000 au însemnat asumarea destinului de artist cu acte în regulă: în 2003 a absolvit secția Pictură a Universității de Artă și Design din Cluj-Napoca, iar în 2005 a obținut masteratul în aceeași specializare. Până în 2009 a fost inițiator, fondator și co-curator alături de Kudor Duka Istvan, al Galeriei Bulgakov, unde au expus în acei ani mulți dintre artiștii care sunt astăzi parte din „școala de la Cluj”. Tot în 2009 și-a susținut teza de doctorat cu titlul Reprezentarea figurii umane în spațiul virtual. 2008 este anul în care Sándor fixează retrospectiv trecerea de la statutul romantic de „artist flămând” la ceea ce avea să devină în ultimii 10 ani marca sa vizuală dominantă: natura statică, un gen care avea să-i contureze un profil cu totul special între artiștii generației sale. Și-a prezentat lucrările în expoziții personale, la București (Abundance, Galeria Estopia, 2019) și Lugano (Lucid Dreams, Estopia Art Gallery, 2020), la Cluj (Mixed Antimedia, Korunk Studio Gallery, 2011; Paintings and Butterflies, Kaja Tanya, 2014; Death of Hummingbird, Bazis Contemporary, Fabrica de Pensule, 2015; Fragile Equations, Galeria Nano, 2015, și Act Anima, Galeria Nano / Centrul de Interes, împreună cu Andras Szabo, în 2017.
 
Antonina Manda s-a născut în 1990 la Chișinău. Trăiește și lucrează la București.
A absolvit Universitatea Națională de Artă din București, secția Pictură, unde a obținut licența în 2013 și masteratul în 2015. Între expozițiile personale se numără, la București, Katyusha, U Art Gallery, 2018, și Chipuri de copii, Galeria Artut, 2016. A participat, la expoziții de grup la Muzeul Castelul Corvinilor, Hunedoara, 2021; Salonul Național de Artă Contemporană (Centenar), Salonul de Vară, Metropolis Art Collection, București, și Saloanele Moldovei, Bacău / Chișinău, în 2018; Centrul de Arte Vizuale, București, 2017; Festivalul DIPLOMA și Sala Dalles, în 2015; Palatul Parlamentului și Ambasada Statelor Unite, București, în 2013, ș.a. Pictura hiperrealistă se suprapune, în lucrările Antoninei Manda, pe un stil profund personal, pe care artista îl definește ca fiind tehnica de a face vizibili porii sufletului: „Sunt fascinată de figura umană, spune artista, de experiența, misterul și sentimentele pe care chipul le transmite, pentru că omul se află în centrul creației lui Dumnezeu și pentru el a fost creată lumea. Într-un moment în care suntem bombardați de imagini de toate felurile, chipul uman este ignorat cel mai adesea, sau uitat, în fața unei multitudini de peisaje și de obiecte materiale inutile, lipsite de suflet, dar care obosesc și slăbesc sufletul”.
 
Ada Muntean s-a născut în 1987 la Cluj-Napoca, unde trăiește și lucrează.         
În 2009 a absolvit secția Grafică a Universității de Artă și Design din Cluj-Napoca, unde ulterior a obținut masteratul în 2011 și doctoratul în Arte Vizuale, în 2019. A beneficiat de burse universitare la Birmingham Institute of Art and Design, Marea Britanie și Jan Matejko Academy of Fine Arts din Cracovia, Polonia. În 2015 a urmat un internship la Peckham Platform din Londra, iar în 2016 la Galeria Plan B din Berlin. Între expozițiile personale se numără Corporealities. Uncertain Bodies, Estopia Art Gallery, București, 2020; Relativity, duo show cu Andreea Anghel, Galeria Nano, Cluj-Napoca, Blackout.[Follow The White Rabbit], NEW NOW Art Space, Frankfurt și Sabotage: Deconstructing The Unforeseen – Camera, Centrul de Interes, Cluj-Napoca, în 2018; Dot Fever. Future Memories, duo show cu Mathias Bar, open studio Cluj; Fluid Identity, FIVE PLUS Art Gallery, Viena, în 2017, ș.a. A participat la numeroase expoziții și proiecte de grup, între care Blurred Is the New ID, Galeria Estopia, București, în 2020; Woman, All Too Woman, Muzeul de Artă din Timișoara, și Join the Dots, Imago Mundi, Salone degli Incanti, Trieste, Italia, în 2018; Process Terminus, Art Encounters, Timișoara; With | out Guidelines, Launloc Gallery, Cluj-Napoca și ARTOPIA, Viena, în 2017; Open16, Peckham Platform, Londra; Resurrected, FIVE PLUS Art Gallery, Viena; Learning & Unlearning – Înecați_Panta Rhei, Galeria Plan B, Cluj-Napoca în 2016 ș.a. În 2010 a expus în proiectul fotografic Superbia, în Noua Galerie a Institutului Cultural Român de la Veneția, prezentat în cadrul Bienalei de Arhitectură de la Veneția.
 *** Innocence
11 februarie – 3 aprilie 2021
Vernisaj: 11 februarie 2021, între orele 16.00 – 21.00
Artiști: Angela Bontaș, Lucian Brumă, Andrei Ciurdărescu, Andrada Feșnic, Juhos Sándor, Sergiu Laslo, Antonina Manda, Ada Muntean
Galeria Estopia, Strada Bocșa nr. 5, sector 2, București
E-mail: office@estopiaartgallery.com
Tel: +40 756 90 67 37.
www.estopiaartgallery.com 
Curator: Irina Ungureanu     
Cover: Ada Muntean, Corporealities (23), 2020, Ulei pe pânză
Graphic design: Theodor Moise

Forumul "Tineri in secolul XXI"

Ambasada Franței în România și Institutul Francez din România vor organiza, în week-end-ul 19-21 februarie 2021, un forum online despre implicarea civică a tinerilor. 

A doua ediție a acestei platforme de discuții își propune să pună în valoare voluntariatul și implicarea tinerilor, precum și să identifice inițiativele venite din  partea tinerilor sau pentru tineri. Pandemia de covid-19 a avut un impact semnificativ asupra implicării acestora, creând o mai mare incertitudine cu privire la integrarea lor profesională, precum și riscuri de marginalizare și radicalizare. Rolul voluntarilor și al asociațiilor rămâne însă esențial pentru a facilita integrarea și participarea tinerilor la viața asociativă, culturală, societală și politică și pentru a dezvolta solidaritatea, atât de necesară pentru a putea depăși criza actuală.

Pe tot parcursul weekend-ului vor avea loc patru ateliere în limba română (cu înscriere prealabilă), coordonate de tineri profesioniști şi abordând teme precum managementul proiectelor, pledoaria, strângerea de fonduri și utilizarea instrumentelor digitale, cu scopul de a sprijini tinerii în depunere de proiecte. Trei discuții în limbile română și franceză vor fi dedicate impactului crizei și rolulului tinerilor implicați în cultură sau educație.

În încheierea forumului va fi lansat un nou concurs de proiecte pentru organizațiille societății civile pe teme precum: (i) educația pentru democrație și implicarea civică; (ii) educația despre informație și dezvoltarea gândirii critice; (iii) comunicare și formare în chestiuni și politici europene; (iv) dezvoltarea unei conștiinţe ecologice; (v) sprijin pentru persoane și grupuri afectate de pandemie; (vi) acțiuni anti-discriminare, care promovează toleranța și respectul față de celălalt; (vii) artă și implicare politică.
Informațiile privind înscrierea și conexiunea sunt disponibile pe rețelele sociale ale Institutului Francez din România (eveniment Facebook).

Partener: BRD – Groupe Société Générale
Parteneri media: RFI România, Observator Cultural, Radio România Internaţional, Radio România Cultural

S-au stabilit datele pentru Astra Film Festival 2021

La Sibiu se pregătește o nouă ediție a celui mai important festival de film documentar din Europa Centrală și de Est. De astăzi și până în data de 15 aprilie, regizorii și producătorii de film documentar din toată lumea își pot înscrie producțiile realizate în anii 2020 și 2021. Programul oficial al festivalului va cuprinde trei secțiuni competiționale și o serie de secțiuni curatoriale și programe tematice. 

Festivalul se va desfășura în două etape. În perioada 27 august -12 septembrie, Astra Film va avea loc în aer liber (27 august-5 septembrie) – cu proiecții de filme și evenimente în aer liber, în spații inedite, și online (6-12 septembrie) – cu proiecții de filme, evenimente și programul dedicat industriei filmului documentar). În perioada 11-16 octombrie va avea loc Astra Film Junior – program de inițiere în filmul documentar dezvoltat pentru publicul tânăr și foarte tânăr. Organizatorii spun că, în funcție de reglementările COVID-19 care vor fi în vigoare în perioada preconizată, programul anunțat poate suferi modificări.

Înființat în 1993, Festivalul Astra Film a devenit una dintre platformele principale ale documentarului din România și din Europa și este în căutare permanentă de filme documentare cu o prezență puternică a perspectivei regizorului, atât în formă, cât și în conținut. Specialiștii și publicul AFF apreciază în mod deosebit calitățile cinematografice, onestitatea, curajul de a aborda teme dificile, originalitatea și creativitatea.

„Ediția din 2021 va continua să exploreze noul climat în care se desfășoară evenimentele culturale, așa cum am făcut-o anul trecut, când, practic, am reinventat festivalul și am găsit modalități inedite de a ajunge la publicul nostru fidel și de a atrage public nou. Așa au fost, de exemplu, proiecțiile pe un ecran amplasat între mori de vânt, vizionate din bărci plutind pe lac, în mijlocul miraculosului Muzeu Astra. În acest an, vom veni cu noi surprize, într-o ediție care se va desfășura în aer liber și online, plus mult așteptatul eveniment Astra Film Junior,  pe care vom fi fericiți să îl reluăm”, a declarat regizorul Dumitru Budrala, directorul Astra Film Festival.

Trei secțiuni competiționale
AFF2021 va avea trei secțiuni competiționale: „Voci emergente ale documentarului”, „Europa centrală & de est” și secțiunea „România”, astfel:
Voci emergente ale documentarului. Sunt eligibile documentare de lungmetraj (cu durata de peste 50 de minute), care au fost finalizate după data de 1 ianuarie 2020 și sunt semnate de autori aflați la primul, al doilea sau cel mult al treilea film.

Europa centrală & de est. La această secțiune sunt eligibile documentare de lungmetraj (peste 50 min) finalizate după 1 ianuarie 2020, care abordează problematici specifice blocului ex-comunist.
România. Sunt eligibile documentare finalizate după 1 ianuarie 2020, produse sau coproduse în România sau documentare care abordează problematici specifice României, indiferent de durata acestora.

Pe lângă secțiunile competiționale, programul oficial cuprinde o serie de selecții curatoriale, secțiuni tematice și programe speciale. Înscrierea filmelor se poate face începând de astăzi și până în data de 15 aprilie. Regulamentul complet poate fi consultat aici: https://2021.astrafilm.ro/

Juriile internaționale care vor decide premiile secțiunilor competiționale reunesc specialiști și profesioniști respectați ai lumii cinematografice și academice internaționale. Se vor acorda trei premii: Premiul „Voci emergente ale documentarului”, Premiul pentru Cel mai bun documentar al secțiunii Europa Centrală & de Est și Premiul Cel mai bun documentar al secțiunii „România”.
Selecția oficială va fi publicată pe site-ul Festivalului (www.astrafilm.ro), iar autorii filmelor selectate vor fi invitați să participe la festival pentru discuții cu publicul și alte evenimente legate de filmele din selecția oficială. 

Festivalul Astra Film, oferit publicului neîntrerupt, din anul 1993, se află sub Înaltul Patronaj al Președintelui României și este organizat de Astra Film, CNM Astra și Fundația Astra Film, cu sprijinul Consiliul Județean Sibiu, al Ministerului Culturii, al Centrului Național al Cinematografiei, al Consulatului Republicii Federale Germania la Sibiu și al Uniunii Cineaștilor. Evenimentul este cofinanțat de Consiliul Local Sibiu prin Primăria Municipiului Sibiu și de Uniunea Europeană prin Programul Europa Creativă.

„Hamnet”, cartea anului 2020, tradusă în peste 30 de țări, disponibilă acum în toate librăriile din România

Zilele acestea, a plecat către librăriile fizice și online din întreaga țară ediția în limba română a uneia dintre cele mai așteptate traduceri ale anului. Este vorba despre romanul Hamnet, semnat de prozatoarea britanică Maggie O’Farrell, apărut în traducere în colecția Anansi. World Fiction de la Editura Pandora M.
 
În doar câteva luni de la publicarea în Marea Britanie, romanul lui Maggie O’Farrell a fost tradus în peste 30 de limbi și inclus în 15 topuri internaționale ale celor mai bune cărți ale anului trecut. „Un roman curajos, frumos, sfâșietor” – așa îl descrie îndrăgita prozatoare Tracy Chevalier, „un excepțional roman istoric” – conform criticilor de la The New Yorker, „magnific și mistuitor” – potrivit The Boston, „miraculos și sclipitor” – în viziunea criticilor de la The Washington Post, romanul Hamnet a fost recompensat cu prestigiosul Women's Prize for Fiction 2020.
Cartea lui Maggie O’Farrell spune o poveste care îl are în centru pe unicul fiu al lui Shakespeare, un portret plin de lumină al căsniciei și o portretizare de neuitat a unui băiat care a fost uitat de toată lumea, dar al cărui nume a dat titlul celei mai celebre piese de teatru din toate vremurile.
 
O carte-revelație chiar și pentru specialiștii în opera lui William Shakespeare:
„În cei peste 40 de ani în care am studiat, predat, citit și urmărit operele lui Shakespeare, nu am întâlnit o altă carte care să îl umanizeze așa cum o face Hamnet. Descrierea suferinței lui Agnes surprinde frumos, dar sfâșietor, durerea experienței de a pierde un copil. Mă bucur sincer că acest roman emoționant scris de Maggie O’Farrell, una dintre cele mai aclamate și populare scriitoare contemporane ale Marii Britanii, este acum mai aproape de cititorii români”, ne-a mărturisit Nigel Bellingham, Directorul British Council România.
 
Amplu dezbătută atât de cititorii, cât și de criticii din întreaga lume, cartea a fost extrem de așteptată și de cititorii autohtoni:
„Am semnat contractul pentru ediția în limba română a romanului Hamnet încă dinainte de a începe «aventura» internațională a cărții. M-a bucurat fiecare succes al cărții și sunt bucuros că am reușit să o publicăm în limba română într-o ediție atât de frumoasă, cartonată, o carte-obiect”, a afirmat Bogdan-Alexandru Stănescu, coordonatorul colecției Anansi. World Fiction, director editorial Pandora M.
 
„Este o carte tristă, dată fiind moartea unui copil, însă este și nemaipomenit de frumoasă, lirică și emoționantă. Citind-o, cred că veți înțelege de ce a câștigat unul dintre cele mai prestigioase premii și aprecierea, deopotrivă, a criticilor și cititorilor din întreaga lume”, a mărturisit Mihaela Buruiană, traducătoarea cărții.
 
Maggie O‘Farrell (n. 1972) este autoarea a opt romane și a unui volum de memorii. În lista premiilor cu care au fost recompensate cărțile sale amintim prestigioasele Betty Trask Award (pentru romanul After You’d Gone), Somerset Maugham Award (pentru romanul The Distance Between Us) și Costa Book Award (pentru romanul The Hand that First Held Mine). Cărțile ei sunt traduse în mai bine de 30 de limbi. Trăiește la Edinburgh, alături de soțul ei, scriitorul William Sutcliffe, și de cei trei copii ai lor.
 
În 2021, în colecția ANANSI. Wold Fiction vor apărea în jur de 40 de cărți, lista incluzând majoritatea titlurilor recompensate cu cele mai importante premii literare în 2020: opera poetică a poetei Louise Glück, laureata Nobelului literar, va fi tradusă și publicată începând cu acest an, romanului The Discomfort of Evening semnat de scriitoarea olandeză Marieke Lucas Rijneveld, premiat cu The International Booker Prize, precum și romanul Shuggie Bain de Douglas Stuart, recompensat cu The Booker Prize 2020.

ANANSI. World Fiction este cea mai recentă colecție dedicată traducerilor din literatura universală de pe piața de carte din România. Noul proiect editorial, coordonat de scriitorul și editorul Bogdan-Alexandru Stănescu, a fost lansat la finalul lunii septembrie 2020. Așezată sub semnul lui Anansi, zeul african al poveștilor, colecția ANANSI. World Fiction include cinci serii: Anansi. Contemporan – dedicată literaturii actuale, Anansi. Clasic – un spațiu al clasicilor secolului XX, Anansi. Mentor – ce reunește eseuri literare, Anansi. Ego – seria dedicată memorialisticii și Anansi. Blues – seria poeziei.