Safari, de Ulrich Seidl, genul de film pe care nimeni nu l-ar face



Safari, cel mai recent documentar al renumitului regizorului austriac Ulrich Seidl, va intra în cinematografe pe data de 11 august. Filmul va rula în București, Baia Mare, Botoșani, Cluj, Constanța, Craiova, Gura Humorului, Odobești, Pitești, Sfântu Gheorghe, Târgu Mureș.

În vara lui 2015, fotografia unui medic dentist care poza lângă leul ucis a creat o dramă internațională cu numele „Cecil, the lion”. Presa vuia cu întrebarea: „Cine sunt oamenii care vânează animale mari?” Safari dă un răspuns destul de sec: vânătorii sunt oameni obișnuiți. „N-am vrut să arăt cum vânează bogații frumoși, șeicii, oligarhii, membri ai nu știu cărei familii regale, am vrut să arăt cetățenii obișnuiți”, spune regizorul.

Africa. Pe întinderile nesfârşite populate de antilope, zebre, girafe şi nenumărate alte animale sălbatice, ei vin în vacanţă. Turişti nemţi şi austrieci veniţi la vânătoare conduc printre tufișuri, stau la pândă, îşi urmăresc prada. Trag, plâng de entuziasm şi îşi fac poză lângă animalele ucise. Un film de vacanţă despre cum e să iei o viaţă, un film despre natura umană.

Vânătorii din Safari sunt un cuplu în vârstă și o familie cu doi copii. Câțiva dintre protagoniștii documentarului au fost prezenți la premiera de la Festivalul de la Veneția. Atunci regizorul a declarat în mod special că ei nu vor fi disponibili pentru interviuri și că este responsabilitatea lui să îi protejeze, chiar dacă nu le împărtășește părerile.

„Oamenii care vânează știu că activitatea asta are o imagine extrem de negativă în media. Așa că atunci când am început să caut personaje pentru film, n-am încercat să-i păcălesc, în primul rând pentru că nu încep niciodată un proiect cu o idee preconcepută despre subiect, și apoi pentru că eu caut protagoniști cu care pot avea un schimb liber de idei, fără prejudecăți. Așa că, în sensul ăsta, vânătoarea este pentru mine ceva neutru. Scopul meu a fost să descopăr și să prezint motivațiile din spatele obsesiei pentru vânătoare” , declară regizorul.


Safari este genul de film pe care nimeni nu l-ar face. Seidl știe să testeze nervii publicului, dar nu e nimic superior, autosuficient sau care seamănă a predică în Safari. Pur și simplu prezintă faptele și lasă un spațiu enorm de decizie pentru public. Când l-am întrebat pe Wim Wenders despre Ulrich Seidl, acesta mi-a spus: Avem nevoie de el. Mi se pare cel puțin corect”, aflăm în cronica filmului de pe TheFilmStage

Ulrich Seidl a debutat scandalos în 1982, cu mediumetrajul Der Ball, care i-a adus excluderea din Universitatea de Muzică și Arte Plastice din Viena, dar a marcat și primul său succes. În 2001 a fost recompensat cu Marele premiu al Juriului de la Veneția, pentru Dog Days, iar în 2003 Jesus, You Know a fost desemnat Cel mai bun documentar la Karlovy Vary. Import/Export (2007) i-a adus notorietate pe plan internațional. Trilogia Paradise a fost lansată la Cannes (Paradise: Love, 2012), Veneția (Paradise: Faith2012) și Berlin (Paradise: Hope, 2013) și i-a adus o serie nouă de premii. In the Basement a fost selectat, de asemenea, la Cannes, și a funcționat ca punct de pornire pentru filmul Safari, unul dintre cuplurile intervievate acolo având pereții casei plini de trofee de vânătoare. “După ce termin un film, oameni sau motive din el mă inspiră și mă conduc la alte filme”, a explicat regizorul pentru AperiTIFF.

Safari este o co-producție Austria / Danemarca, distribuit de Transilvania Film.

0 comentarii: