Tapiserii din colecţia Manufacturii Naţionale Gobelins, patru secole de creaţie 8 decembrie 2011 – 26 februarie 2012

Tapiserii din colecţia Manufacturii Naţionale Gobelins,
patru secole de creaţie
8 decembrie 2011 – 26 februarie 2012

Ambasada Franței din România și Institutul Francez din București, în colaborare cu Mobilier National din Franța, cu Muzeul Național de Artă al României și Muzeul Național de Artă Contemporană, organizează expoziția dublă Tapiserii din colecţia Manufacturii Naţionale Gobelins, patru secole de creaţie, în perioada 8 decembrie 2011 – 26 februarie 2012. Publicul va avea ocazia de a vedea pentru prima oară, în cele două mari muzee din capitală, evoluția unei arte de a lungul secolelor: de la tapiserii istorice realizate pentru regii Franței până la tapiserii moderne, după Matisse, Picasso, Le Corbusier, Miró și mulți alții. Expoziția este un omagiu adus acestei arte minuțioase și artizanale care a știut să se reinventeze în secolul XX și să se regăsească la fel de bine și în arta abstractă, căreia îi oferă azi o expresivitate cu totul specială.

Tapiserii regale, 1600 – 1800 - Muzeul Naţional de Artă al României, (9 decembrie – 26 februarie 2012) -  vernisaj 8 decembrie, ora 19

„Tapiseria rezultă din încrucişarea manuală a două sisteme de fire la războiul de ţesut: urzeala şi firul de băteală. Firele de băteală, de diferite culori – în conformitate cu modelul –, acoperă în întregime urzeala, care serveşte drept armătură. (...) La vremea aceea, tapiseriile erau realizate exclusiv din lână şi mătase, în proporţii variabile, şi puteau conţine fire de aur sau de argint. ” - Jean Vittet - Curator al expoziției de tapiserii vechi

Reînnoirea tapiseriei contemporane, din 1950 până în zilele noastre - Muzeul Național de Artă Contemporană, (8 decembrie – 26 februarie 2012) - vernisaj 7 decembrie, ora 19

„Opera țesută nu e doar o copie, ci o creație deplină, ȋn care se actualizează și se desfășoară potențialul conținut de fiecare model.” - Marie-Hélène Massé-Bersani, Curator al expoziției de tapiserii contemporane

Inființate de Henric al IV-lea, Ludovic al XIII-lea și Ludovic al XIV-lea pentru a furniza Coroanei creații de prestigiu, cele trei manufacturi, Gobelins, Beauvais și Savonnerie, sunt ȋncă și astăzi locuri de creație active, care perpetuează – sub mecenatul statului francez – o tradiție de excelență, de patru ori seculară, deschisă spre modernitate.
Tapiserii regale, 1600 – 1800 – expoziția MNAR
Expoziţia de la MNAR propune o selecţie semnificativă de 20 de lucrări dintre cele mai remarcabile tapiserii ţesute la Gobelins de la începutul secolului al XVII-lea până în zorii secolului al XIX-lea, conservate în colecțiile Mobilierului Naţional. Prima manufactură este fondată în 1602 și realizează în principal serii mari cu subiect antic, precum L’Histoire d’Artémise ţesută pentru regina Marie de Médicis în 1607 (Le Colosse de Rhodes). Urmează, sub domnia lui Ludovic al XIII-lea, aportul lui Simon Vouet, autor a unor numeroase suite profane sau religioase, printre care, La Fille de Jephté, o piesă esenţială. In timpul domniei lui Ludovic al XIV-lea, este înfiinţată - în 1662- cea de-a doua manufactură Gobelins sub conducerea lui Charles Le Brun. In secolul al XVIII-lea, continuă seria cu subiect istoric, cât și serii mai puţin edificatoare destinate apartamentelor regale, printre care celebra tapiserie L’Histoire de Don Quichotte după Charles Coypel. Ultimii ani ai secolului al XVIII-lea corespund unei întoarceri la trecutul naţional (tapiseria L’Histoire de France), în timp ce mitologia revine spectaculos cu tapiseria L’Enlèvement d’Orythie par Borée, după François-André Vincent, care împodobeşte apartamentele Primului Consul la Tuileries.   
Reînnoirea tapiseriei contemporane, din 1950 până în zilele noastre  – expoziția MNAC
După al doilea război mondial, Mobilierul Național se află ȋn centrul politicii de incitare la creație. Covoarele și tapiseriile, țesute după modelele originale ale artiștilor contemporani, sunt aduse la Mobilierul Național și ȋnscrise ȋn inventarele lui. Producția este folosită la decorul celor mai importante instituții ale statului francez și în expoziții organizate ȋn Franța și ȋn străinătate.
În prima jumătate a secolului XX, universul artistului, cel care creează modelul, și universul celui care pregătește spata, al țesătorului, sunt distincte. Anul 1946 marchează debutul unei noi ere. Comanda dată lui Matisse va permite inaugurarea unei noi metode de lucru, care are la bază un dialog permanent și necesar ȋntre creator și interpretul său. Mari artiști ai secolului XX sunt contactați (Picasso, Le Corbusier, Miro, Matta), cât și cei mai reprezentativi artiști ai multiplelor curente ale artei abstracte (Calder, Delaunay, Magnelli, Bloch, Gleb, Mathieu, Poliakoff). Tehnica țesutului lânii, cu posibilitățile ei inepuizabile de scriere, oferă un vast câmp de exprimare curentelor și căutărilor plastice celor mai variate, permite formate și decupaje neobișnuite și aplicarea lor nu numai creațiilor picturale, ci și ale unor gravori, sculptori, plasticieni, fotografi și arhitecți (Gilioli, Alechinsky, Hajdu, Portzamparc).

         Alegerea celor 35 de opere din cadrul expoziției de la MNAC arată că arta tapiseriei nu a ȋncetat să se reinventeze, dar a rămas fidelă sieși. O nouă materie, noi dimensiuni, munca vopsitorilor și talentul ţesǎtorilor ȋi oferă ȋmpreună o veritabilă originalitate și o expresivitate deosebită.