Razvan Ion este teoretician, curator, manager cultural și activist politic. impreuna cu Eugen Radescu a fondat si este co-editor al PAVILION - journal for politics and culture, co-director al BUCHAREST BIENNALE - bienala internaționala de arta contemporana București, iar din 2008 director al PAVILION UNICREDIT - centrul pentru arta și cultura contemporana. A ținut conferințe, prelegeri și cursuri la diverse universitați și instituții de arta precum University of California, Berkeley; Headlands Center for the Arts, San Francisco, California; Witte de With, Rotterdam; Art In General, New York; Facultatea de Științe Politice Cluj; Academia de Arta, Timisoara; La Casa Encedida, Madrid; Calouste Gulbenkian Foundation, Lisabona; Universitatea din Lisabona, Universitatea din Londra, ș.a. A scris pentru diverse reviste și ziare, iar recent a curatoriat expozitia "Exploring the Return of Repression" la Pavilion, Bucuresti si rum46, Aarhus. in prezent lucreaza la volumele "Exploring the Return of Repression" și "Rhizomic Structures Of Art Institutions. Neo-Politics Of Culture", ce urmeaza sa fie publicate in limba engleza. Urmatoarele sale proiecte curatoriale includ “Smash the Church! Smash the State!”, care dezbate problema anarhismului, activismului colectiv și a mișcarilor socio-politice in arta contemporana, și "Afluența clasei muncitoare de la diferențiere la colectivism". Din 2010 este profesor la Universitatea din București. Traiește și lucreaza la București.
Nu te intreb ce ai facut inainte de '90 dar te intreb: ce ai facut dupa '90?
Multe lucruri. Am participat la dezgroparea arhivelor securitatii, am fost jurnalist de Romania Libera si TVR, am fost batut de mineri, am fost la studii in Olanda, am fondat Pavilion, am stat de vorba cu presedinti de stat si femei de serviciu, am fost la petreceri, am fost injurat, am fost laudat, am construit si am daramat, am protestat, am facut politica neimplicata partinic, am scris. Nici eu nu cred ca imi mai aduc aminte totul. Cert este ca am fost destul de agitat si nu mi-am gasit locul decat tarziu. Nici astazi nu m-am linistit. Si nici nu cred ca am sa ma linistesc vreodata. Poate doar cand voi fi epuizat bilogic. Cred ca m-a speriat "linistea" pe care o dorea Ion Iliescu si a impus-o cu bata si de aici teama mea de a mai vedea asemenea "liniste". Acum ne va impune Victor Ponta un nou stil. El vrea sa fie "calm".
Cum ai pornit pe drumul artistic? Ce te-a influentat?
Cred ca profesoara mea de limba romana, din liceu, a avut cea mai mare influenta. Simona Stefanescu era un spirit fantastic, rebel, creativ, avea o tinuta intelectuala rara, o cultura vasta si un stil vestimentar foarte fashionable pentru acea vreme. Un personaj parca evadat dintr-un roman. Desigur, influenta majora cand eram copil a fost cea a bibliotecii din casa. Parintii mei erau foarte preocupati de lectura, desi sunt oameni modesti. Literatura a fost si ramane iubirea mea vesnica. Apoi, m-am apropiat de arta contemporana realizand ca este un instrument excelent pentru actiuni politice. E singurul instrument care il cunosc foarte bine si il pot folosi pentru a transforma spatiul de expozitie intr-unul de dezbatere.
Cum ai pornit pe drumul activismului politic? Care a fost punctul de plecare?
Punctul de plecare au fost nedreptatile pe care le vedeam in ficare zi. Am vrut sa fac ceva pentru impulsiona dezbaterea coerenta. Desigur, eram un visator si inca mai sunt. Activismul meu e unul neimplicat partinic, nu imi place nici un partid politic. Insa trebuie sa particip la activitatea politica macar de dragul ideii ca intr-o zi ceea ce spun eu va fi schimbat ceva, macar minimal.
Razvan Ion, Pavilion, Bucharest Biennale unde a pornit totul, cum si cand ti-ai ales oamenii cu care sa lucrezi?
Corect este Razvan Ion, Eugen Radescu + echipa. A pornit in decembrie 1999. Eu si Eugen detestam scena de arta din Romania acelor ani, corupta, trista, cu personaje venite din vremuri apuse. Si am spus: "Daca nu ne place asta, sa facem ce cred noi, sa creeam propria noastra institutie". Ma rog, nu a fost usor. Am pornit din sufrageria apartamentului unde era "sediul central" si era doar noi doi. Incet am crescut, am adunat oameni care credeau in aceleasi idealuri. Restul e istorie si rezultatul este cel de astazi.
Aveai in minte ca organizatia va ajunge la ce este astazi? Presa internationala spune ca este cea mai activa organizatie de arta contemporana in Sud-Estul Europei.
Nici poveste. Am crezut in ea cu putere. Insa nu ne inchipuiam ca va creste organic atat de mult si ca vom ajunge la cele trei instrumente de gandire critica de astazi: centrul, revista si bienala. Asta se datoreaza incapatanarii de acrede ca daca ceva nu iti place creeaza-ti propria institutie. Si tu ai facut asta.
Care a fost cea mai dificil de organizat bienala si, de ce?
Toate au fost dificile. insa cea de anul acesta a fost cumplit de tinut pe linia de plutire. Bugetul a fost complet disproportionat fata de dimensiuni. E complicat sa tii sub control un eveniment cu zeci de artisti, sute de jurnalisti straini, sute de directori de muzee si centre de arta din toata lumea si care aduna peste 45.000 de vizitatori.
Eu as spune ca noi reprezentam o voce mult prea radicala pentru gusturile pastorale din România. Vreau sa zic ca oamenii au tendinta sa accepte lucrurile asa cum sunt, fara sa faca eforturi sa schimbe ceva – fiindca asta e imaginea societatii romanesti de azi. Scena artistica din România e deocamdata „calduta” si din acest punct de vedere seamana cu societatea din jur. Pe de alta parte, intr-o societate profund corupta cum este România e dificil sa creezi o scena permanent activa, onesta si creativa.
BB5, ce putem vedea? Ce ne recomanzi? Cat de grandioasa este aceasta editie si care sunt rezultatele sale pana acum?
Nu intru in detalii, recomand sa o vedeti pe toata. Si sa va grabiti ca se inchide intr-o saptamana.
Rezultatele statistice nu cred ca sunt relevante. Insa cred ca e relevant ca s-a scris despre BB5 aproape peste tot de la International Herald Tribune pana la Forbes si de la Artforum pana la Frieze. Asta trebuie sa fie bine, nu?
Ce parere ai despre viziunea lui Anne Barlow vs. Felix Vogel (cel mai tanar curator de Bienala)? Si, care ar fi mai apropiata de ceea ce preferi tu?
Fiecare editie este diferita si asta e scopul pana la urma. Nu pot compara doua viziuni atat de diferite. De aceea fiecare editie trebuie vazuta si experimentata. Apoi, spatiile difera cumva de la editie la editie. Amplasamentele alese pentru Bienala sunt de fapt destul de controversate, deoarece locatiile respective vorbesc in moduri diferite despre istoria romanilor si despre ierarhiile lor, despre oras si aspectele sale interesante sau mai radicale. La fiecare editie am provocat reactii critice. Desigur ca eu, personal, sunt multumit. Pentru activitatea noastra situatiile care ne pot ajuta sa provocam polemici reprezinta un progres.
Cat din ceea ce faci ca si curator si activist politic aduci in cursurile pe care le tii la UniBuc?
Curatorul, artistul este activist politic. Astazi nu poti dezlipit de contextul social si politic, altfel ceea ce faci devine decoratiune si nu cred ca ducem lipsa de kitsch pe pereteii apartamentelor din Romania. Eu incerc sa determin un tip de acumulare creativa, nu punitiva. De aceea, poate, examenele mele sunt ceva mai dificile. E greu de plagiat (rade). Eu discut cu studentii mei si situatia politica si pe cea sociala. Din asta reies subiectele un act curatorial.
Primul curs de "studii curatoriale si gandire critica" este predat de tine la Universitatea Bucuresti, cum sunt studentii tai si cum ar putea cineva ce nu iti este student sa ajunga la ele? Ai primi pasionati de curatoriat?
Actul curatorial este subiectiv si nedemoratic, ca sa il citez pe Boris Groys. Asta face in domeniul nostru sa fie unul perfect pentru dezbateri libere. Studentii sunt initial reticenti. E greu sa te adaptezi dupa stilul clasic la unul mai anglo-saxon, bazat pe cercetare proprie si gandire critica. Si trebuie sa spun, o iau drept compliment din partea lor, ca unii au venit special pentru acest curs la masterat. Si ca sa raspund si la ultima parte a intrebarii, participarea este libera si poate veni oricine doreste. Desigur, la partile publice, nu pot asista la examene. In rest e deschis. De altfel, vin destui fara sa fie studenti.
Ai dezvoltat o echipa fantastica atat in cadrul Pavilion, cat si BB. Cum ti-ai ales oamenii cu care sa lucrezi si cum de reusesti, atat tu cat si Eugen Radescu, sa coagulati de fiecare data oameni cu o energie atat de pozitiva, puternica si plina de motivatie?
Complet adevarat. Avem o echipa fantastica. Nu stiu cum reusim, dar cert e ca reusim (rade). Cred ca atunci cand simti ca lideul echipei este pasionat, implicat si pune pret in primul rand pe tine ca membru al echipei te simti motivat. O singura tristete am: as vrea sa beneficieze de salariile pe care le merita.
Care este relatia Ministerului Culturii cu Pavilion?
Una cumplita. Nu ne ajuta cu absolut nimic. Nu am explicatii logice. Cred ca este o ignoranta caracteristica celor cu mentalitate clasica, care nu vor sa accepte ca progresam. Nici un ministru nu a fost diferit. E o institutie foarte veche in atitudine si inca nu realizeaza anul in care ne aflam. Oricum, banii se cheltuie ca peste tot discretionar si asta nu se va schimba decat atunci cand sistemul nostru politic se va reformula si va ajunge in ipostaza numirii pe criterii de competenta, nu pe criterii de servicii aduse partidului.
Dar, relatia ICR si Pavilion?
Foarte buna. Au colaborat mereu cu noi, ne-au ajutat, iar ICR-urile locale au raspuns pozitiv la nevoile noastre de cercetare si promovare.
Pentru ca aminteam de ICR, ne mutam usor politic, ce parere ai despre aceasta mutare politica a ICR-ului?
E nefasta. Cu ocazia asta ii raspund lui Victor Ponta care intreba daca mai vrem ca ICR sa apartina de Presedintie, in cazul Crin Antonescu presedinte. Raspunsul este: da. Dovada ca omul asta nu pune pret pe ce facem noi este ca face glume cu o institutie vitala pentru cultura romaneasca. El nu intelege ca nu e locul ei la Senat unde se voteaza politic.
Ai participat la "Mitingul Papioanelor"?
Da, a fost organizat de un amic vechi de-al meu, Edmond Niculusca. Si il felicit. Am participat pentru ca eu ies in strada ori de cate ori cred ca este necesar. poate daca o facem din ce in ce mai multi vom avea succes.
Ce parere ai despre ceea ce se intampla in Romania actual, despre guvernarea Ponta si presedintia interimara a lui Antonescu?
Ce intrebare... Este terifiant ce se intampla. O asemenea distrugere a legilor si a atributiilor institutionale nu a mai avut loc de pe vremea lui Adrian Nastase. Au trecut opt ani, Nastase in inchisoare si speram sa nu se mai repete o asemenea "domnie". Iata ca se intampla. Sunt trist. Daca asta e viitorul inseamna ca s-a terminat.
Pe 29 iulie suntem, din nou, pusi in fata unui vot pentru a suspenda presedintele. Cum crezi ca va reactiona publicul?
Greu de estimat. Insa am convingerea ca actuala putere va avea grija sa reactioneze cum vor ei. Vor schimba legile pana le iese la numaratoare. Asa cum arata lucrurile acum, vom avea alegeri prezidentiale in septembrie.
Ce parere ai despre guvernarea Basescu? Se putea mai rau? Se putea mai bine?
Intotdeauna se poate mai bine. Trebuie sa spun ca eu sunt mai spre stanga, dar cei pretinsi de stanga aici au apucaturi nationalist-fasciste. Macar in timpul lui Basescu, cu toate hibele sale, nu a existat teroare. Oamenii astia de acum ma sperie. Ma sperie ca un senator al Romaniei amentita pe altul in direct la TV (Dan Sova). Ma sperie ce aud de la prietenii mei din Parlamentul European. Sper sa nu fie asa cum ma astept. Iulian Chivu spunea in Ziarul Financiar: ""Traian Basescu culege ce a semanat. Dar ce se va intâmpla dupa ce hoitul lui va fi fost sfâsiat de câini? Ne intoarcem la ale noastre si respectam "statul de drept"? Ne intoarcem la "dialog" si la societatea bazata "pe respect"? Cum crede Ponta ca, in calitate de reprezentant al României la Bruxelles, va cere marilor puteri - ii va cere lui Merkel, de pilda, care tremura in faţa Curţii Constituţionale a Germaniei - sa respecte România dupa tot ce s-a intâmplat in aceste zile?"
Activismul politic inseamna si instigare la revolta, la protest, crezi ca romanii si-au pierdut reflexul de a protesta si lupta? Cum vezi protestele de la Universitate?
Romanii nu l-au avut niciodata. Au fost condusi mereu. Servicii secrete in 1989, altii in 1990 Piata Universitati, etc. Acum nu exista acel lider care sa coaguleze fortele populare. O figura de incredere cu discurs mobilizator.
Spuneai la conferinta de presa a BB5 ca "Bucurestiul este un oras in care sa locuiesti, nu pe care sa-l vizitezi." De ce asta?
Uite, o sa reiau argumentia dintr-un alt interviu de-al meu. Un oras care sta si sus si jos, in care vezi si tineri draguţi, cu skinny pants, cu haine moderne si cocalarii glam, cum le spun eu, cu tricouri Armani mulate pe burţile marturisitoare de bun trai, cu femei care se imbraca de le poţi confunda uneori cu prostituatele de pe Stefan Furtuna, cu rockeri si punkisti, adica un oras eclectic pe care il iubesc foarte mult, dar care nu este locuibil din perspectiva infrastructurii si a rectivitatii populatiei, chiar a unui tip de violenta gratuita. Insa daca il cunosti mai bine, il iubesti, in descoperi. Poti si sa vizitezi parti interesante, avem si o viata de noapte interesanta. Cei care au stat trei zile, l-au detestat, cei care au stat doua saptamani, au vrut sa se mute aici. Acesta e tipul de oras cu care avem de-a face si in care intreaga noastra echipa doreste sa locuiasca mai bine. Noi vrem sa stam aici nu sa fugim in Berlin. Dar acesti politicieni ne vor face sa fugim acolo.
O mare parte a romanilor nu stiu ce este ICR-ul, Pavilion sau BB. A cui crezi ca este vina? Cine poate ajuta la o crestere mai mare a "popularitatii" acestor institutii si evenimente?
O mare parte a romanilor foarte tineri cred ca Mihaela Radulescu este persoana culturala, iar primarul unui oras, fost deputat, crede ca Cioran e personaj literar. Despre ce vorbim? Trebuie sa continuam sa facem ceea ce facem, sa creeam noi institutii viabile. Lupta continua. Nu putem dupa 20 ani sa credem ca va fi usor. Suntem in plina lupta.
Ce vei face in continuare? Ce planuri ai pentru noul sezon de Pavilion, din septembrie?
Avem o colaborare pe un proiect european cu Bienalele de la Liverpool, Goetheborg si Mechlen, o nou expozitie foarte interesanta curatoriata de Alex Brahim, il aducem pe Markus Miessen pentru prima data intr-un lecture le Bucuresti. Continuam programul si viata.
Pe final, doua "instigari", te rog, sa faci:
- Sa vizitam BB5 pentru ca... se termina in cateva zile (rade)
- Sa votam pe 29 iulie pentru ca... e viata noastra in joc
Photo by Codrut Sebastian Negut
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu