Pornind de la
documente de arhivă, în mare parte inedite, Doina Lemny a trasat în paginile
unei cărţi fascinante parcursul artistic atipic al Lizicăi Codreanu, aducând la
lumină un talent insuficient cunoscut de publicul român pasionat de istoria dansului.
Nu doar stele
precum Loie Fuller, Isadora Duncan sau Martha Graham au revoluţionat codurile
dansului, îngrădit timp îndelungat în structuri rigide. Contribuţia acestora a
fost adesea susţinută şi de alte talente al căror nume a rămas din păcate în
umbră. Este şi cazul Lizicăi Codreanu.
Într-o carieră
„fulgerătoare” de dansatoare, artista a avut timp să colaboreze cu cei mai mari
artişti ai secolului XX: Sonia Delaunay, Fernand Léger, Darius Milhaud, Marcel
Mihalovici. Improvizaţiile sale pe marginea compoziţiilor Gymnopediilor lui Erik Satie, fotografiate de Constantin Brâncuşi
în atelierul său, contribuţiile sale în cadrul seratei dadaiste Coeur à
Barbe (1923) şi în cadrul filmului Le
Petit Parigot (1926), în mod special, sunt momente cu adevărat remarcabile.
Mai mult, în acord cu viziunea sa asupra corpului, Lizica şi-a pus în valoare
cunoştinţele despre practicile tămăduitoare ale vracilor români şi cele de yoga
pentru a deschide unul dintre primele cabinete de hatha yoga din Paris.
Doina Lemny este cercetător
la Muzeul naţional de artă modernă, Centrul Pompidou, Paris, şi autoare a mai
multor lucrări despre Constantin Brâncuşi, Henri Gaudier-Brzeska şi Antoine
Pevsner.
Acest proiect
editorial a fost finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu